Creasta invinetita la gaini este frecvent un semnal de alarma care indica lipsa de oxigen la nivelul tesuturilor sau o circulatie sanguina deficitara. Articolul explica pe intelesul tuturor ce inseamna acest semn, care sunt cauzele cele mai probabile, ce masuri imediate poti lua si ce prevenire functioneaza in practica. Sunt incluse date, praguri fiziologice, exemple din teren si trimiteri la organisme internationale precum WOAH, EFSA sau FAO, relevante pentru anul 2025.
De ce se invineteste creasta la gaini? Fiziologia cianozei si semnificatia clinica
O creasta care se invineteste (capata nuante de albastru-vinetiu sau purpuriu) indica de regula cianoza, adica cresterea cantitatii de hemoglobina reduse in sangele capilar. In termeni generali, cianoza devine vizibila cand hemoglobina neoxigenata depaseste aproximativ 5 g/dL, prag folosit in fiziologia comparata si in practica veterinara. La nivel practic, asta inseamna ca schimbul de gaze la nivel pulmonar sau circulatia periferica nu reusesc sa asigure oxigenarea adecvata a sangelui care iriga creasta. Pentru crescator, semnalul vizual este util pentru triere: o creasta normala are o culoare rosu-intens, cu suprafata elastica si calda; o creasta vinetie poate fi rece, marmorata si asociata cu letargie, respiratie grea sau tinerea ciocului deschis.
Exista doi mari piloni ai explicatiei: hipoxie (insuficienta oxigenare) si hipoperfuzie (circulatie periferica redusa). Hipoxia apare cand caiile respiratorii, sacii aerieni sau plamanii sunt afectati de infectii (de la micoplasmoza la gripa aviara) ori cand aerul inspirat este sarac in oxigen si incarcat cu dioxid de carbon, situatie intalnita in adaposturi slab ventilate. Hipoperfuzia rezulta din vasoconstrictie puternica in frig sau din probleme cardiace si circulatorii, inclusiv soc septic, deshidratare severa sau tulburari hematologice. Un indiciu simplu folosit in practica este timpul de reumplere capilara: la o apasare usoara pe creasta, culoarea ar trebui sa revina in 1–2 secunde; daca dureaza peste 2–3 secunde, este un semn de perfuzie deficitara.
In 2025, rapoartele de la organizatii precum Organizatia Mondiala pentru Sanatatea Animalelor (WOAH) sugereaza ca bolile respiratorii de interes major — de exemplu influenza aviara cu patogenitate inalta (HPAI) si bronsitele infectioase — raman printre cauzele principale de pierderi in productia avicola la nivel global. Desi exactitatea numarului de focare variaza lunar, tendinta multianuala arata ca mai multe zeci de tari raporteaza evenimente HPAI in fiecare an dupa 2022. Acest context epidemiologic explica de ce cianoza periferica, observata ca invinetirea crestei, trebuie privita in 2025 ca un semnal cu prioritate ridicata, mai ales cand apare simultan cu tuse, suieraturi sau mortalitati crescute.
Din punct de vedere practic, merita retinute cateva praguri utile: temperatura periferica a crestei scade rapid sub expunere la frig si vant, iar vasoconstrictia indusa de stres termic se observa adesea cand temperatura in adapost coboara sub ~12–15°C pentru rasele usoare, respectiv sub ~8–12°C pentru rasele grele, mai ales in conditii de umiditate ridicata. Valori de CO2 peste 3.000 ppm si de amoniac peste 20–25 ppm sunt corelate cu disconfort respirator, conjunctivita si scaderea performantelor, ceea ce se traduce, indirect, si prin semne periferice cum este creasta vinetie. In ansamblu, invinetirea crestei este un semn clinic de nivel 1 de triere: cere investigatii imediate ale mediului, respiratiei si circulatiei.
Cauze respiratorii frecvente: de la micoplasmoza si bronsite infectioase la aspergiloza
In sistemele comerciale si gospodaresti, cele mai comune motive pentru care creasta se invineteste tin de aparatul respirator. Micoplasmoza (Mycoplasma gallisepticum), bronșita infectioasa avicola (IBV), laringotraheita infectioasa (ILT), colibaciloza respiratorie si aspergiloza pot reduce schimbul de gaze in plamani si saci aerieni. Cand aerul nu mai ajunge eficient la suprafata de schimb sau cand epiteliul respirator este inflamat si incarcat de mucus ori detritus, sangele pleaca mai putin oxigenat catre periferie, iar creasta capata nuante albastrui. In episoadele acute, pasarea respira cu ciocul deschis, are zgomote respiratorii si isi tine aripile departate de corp pentru a favoriza ventilatia. In forme cronice, semnele pot fi discrete: scaderea apetitului, productiei de oua si crestere lenta la tineret.
Pe plan epidemiologic, anii de dupa 2022 au adus un context marcat de HPAI, lucru consemnat de WOAH si de autoritati regionale precum EFSA in Europa. In 2025, sezonul rece continua sa favorizeze transmiterea virusurilor respiratorii, mai ales in adaposturi in care ventilatia este sacrificata pentru conservarea caldurii. Dincolo de HPAI, agenti endemici precum IBV raman o cauza persistenta de morbiditate. Programele de vaccinare reduc severitatea, dar nu elimina complet riscul. In teren, rate de imbolnavire clinic observate de 5–15% intr-un efectiv expus la IBV si de 2–10% la micoplasmoza nu sunt neobisnuite, in lipsa biosecuritatii si a ventilatiei corecte, iar mortalitatea poate urca peste 5% atunci cand se suprapun coinfectii bacteriene.
Investigatia minimala include ascultatie, evaluarea zgomotelor respiratorii, testarea mediului (CO2, amoniac, praf), precum si trimiterea de probe catre un laborator veterinar pentru PCR sau culturi. Merita subliniat ca aspergiloza, o cauza adesea trecuta cu vederea, apare frecvent din cauza asternutului mucegait; sporii fungici colonizeaza sacii aerieni, produc placi si reduc drastic oxigenarea. In astfel de episoade, invinetirea crestei este tardiva fata de debutul real al bolii. De aceea, observarea respiratiei si a comportamentului este cruciala zilnic, nu doar cand culoarea crestei se modifica.
Puncte cheie pentru cauze respiratorii
- Ventilatie suboptima: CO2 peste 3.000 ppm si amoniac peste 20–25 ppm cresc semnificativ riscul de probleme respiratorii si hipoxie periferica.
- Conditii reci si umede: temperaturi in adapost sub 12–15°C la rase usoare in sezonul rece favorizeaza vasoconstrictia si infectiile respiratorii.
- Coinfectii: asocierile IBV + E. coli sau MG + E. coli cresc mortalitatea si severitatea hipoxiei, cu invinetirea crestei mai frecventa.
- Aspergiloza: asternutul mucegait si furajele umede sunt surse majore de spori; controlul umiditatii si inlocuirea asternutului sunt critice.
- Context 2025: raportarile WOAH indica mentinerea evenimentelor HPAI in zeci de tari, necesitand vigilenta sporita la simptome respiratorii precoce.
Circulatia si inima: insuficienta cardiaca, ascita la puii de carne si anemie
Nu toate crestele vinete trimit direct catre o boala respiratorie. Problemele cardiace, hemodinamice si hematologice pot produce aspectul similar. La puii de carne cu ritm de crestere accelerat, sindromul de hipertensiune pulmonara si ascita reprezinta o cauza importanta: in conditii de frig, densitate mare si oxigen scazut, plamanii nu fac fata debitului, presiunea in circulatia pulmonara creste, cordul drept se dilata si apare acumularea de lichid in cavitatea abdominala (ascita). In aceste situatii, cianoza periferica si invinetirea crestei pot fi vizibile mai ales in ultimele saptamani de crestere. In literatura de specialitate, pierderile prin ascita variaza tipic intre 2–5% in loturi bine gestionate, dar pot ajunge la 10–20% in valuri de frig cu ventilatie deficitara.
Insuficienta cardiaca congestiva la gaini adulte poate rezulta din cardiomiopatii, boala valvulara post-infectioasa sau stres termic cronic. Criterii simple din teren includ intoleranta la efort, respiratie accelerata, abdomen marit, precum si creasta rece si vinetie. Un alt mecanism este anemia: parazitismul intern (de exemplu, infestatii puternice cu nematode), deficiente nutritionale de fier, cupru sau vitamine (B12, acid folic), dar si hemoragii interne pot reduce hemoglobina circulanta. La pasari, valori orientative: hematocrit sub ~30–33% sugereaza anemie la multe linii comerciale, in timp ce hemoglobina totala sub ~8–10 g/dL se coreleaza cu paliditate si susceptibilitate la hipoxie. Cand rezerva de hemoglobina scade, chiar perturbari minore de ventilatie duc mai rapid la cianoza vizibila la nivelul crestei.
Merck Veterinary Manual si ghidurile universitatilor veterinare recomanda corectarea factorilor de mediu si a ratiei, controlul parazitilor, precum si adaptarea densitatii si a programului de lumina pentru a reduce stresul cardiovascular. La nivel de mediu, temperatura optima pentru majoritatea raselor de ou este 18–24°C; abaterile frecvente sub 15°C cresc consumul energetic si sarcina cardiaca. In gospodarii, o greseala des intalnita este cresterea densitatii in sezonul rece, ceea ce imbunatateste aparent microclimatul local, dar reduce ventilatia efectiva si duce la acumulare de CO2 si praf, agravand hipoxia tisulara.
In 2025, productia de pui de carne ramane in crestere moderata la nivel global conform prognozelor economice internationale (analizele OECD-FAO si rapoartele comerciale indicau deja pentru 2024–2025 un avans de circa 1–2% pe ansamblu), ceea ce mentine presiunea pentru linii genetice performante si management fin al microclimatului. In acest context, ascita si problemele cardiace raman riscuri functionale in sistemele intensificate, iar semnul precoce la ochiul fermierului poate fi, paradoxal, exact creasta care isi pierde rosul sanatos si vireaza spre violet.
Mediul din adapost: temperatura, umiditate, gaze nocive si calitatea aerului
Mediul este parghia cea mai rapida prin care poti schimba soarta unui lot in care observi creste invinetite. Pasarile sunt extrem de sensibile la combinatia dintre temperatura, umiditate si calitatea aerului. Cand este frig, organismul prioritizeaza organele vitale si reduce fluxul sanguin catre periferie, ducand la vasoconstrictie si culoare albastrie la nivelul crestei. Cand umiditatea este crescuta si ventilatia slaba, aerul devine sarac in oxigen si bogat in dioxid de carbon si amoniac, ceea ce loveste dublu: irita mucoasele respiratorii si reduce oxigenarea efectiva. Praguri practice utile: amoniac sub 20 ppm, CO2 sub 3.000 ppm, praf minim, curenti de aer controlati. Temperaturile de confort termic pentru gaini adulte se situeaza de obicei intre 18–24°C; la tineret, curba de brooding coboara treptat de la 32–35°C in prima saptamana spre 21–24°C in saptamanile 5–6, in functie de rasa si densitate.
Umiditatea relativa ideala este 50–70%. Daca trece constant de 70–75%, creste riscul de mucegai in asternut si de aspergiloza, iar amoniacul se elibereaza mai intens. La polul opus, aerul foarte uscat favorizeaza praf in exces, iritatii si transmitere aerogena a patogenilor. In practica 2025, multe ferme folosesc senzori de CO2 si amoniac cu alarme; chiar si in gospodarii, un detector simplu de CO2 poate oferi un semnal obiectiv pentru intensificarea ventilatiei. In plus, rata de reimprospatare a aerului ar trebui ajustata sezonier: iarna, minimul tehnic pentru sanatate nu trebuie sa scada sub 0,7–1,0 schimburi de aer/ora in adaposturi mici, crescand la 3–6 in functionare normala, pentru a evita acumularea de gaze.
Un alt factor ignorat este densitatea. Densitati peste 8–9 pasari/m² la rase medii de ou sau peste 30–35 kg greutate vie/m² la pui de carne cresc temperatura si umiditatea locale, reduc miscarea aerului si favorizeaza hipoxie tisulara la indivizii timizi. De asemenea, sistemele de incalzire cu flacara deschisa (butan, propan) genereaza vapori de apa si CO2, necesitand ventilatie compensatorie. Oricat de tentant ar fi sa inchizi adapostul iarna, este preferabila o ventilatie continua, constanta, cu debit mic, decat rafale scurte si puternice, pentru a mentine oxigenarea si a preveni invinetirea crestelor.
Checklist de microclimat pentru reducerea cianozei
- Temperatura: 18–24°C pentru adulti; evita scaderile sub 12–15°C la rase usoare in sezonul rece.
- Umiditate: mentine 50–70%; schimba frecvent asternutul pentru a preveni mucegaiul.
- Gaze: amoniac sub 20–25 ppm, CO2 sub 3.000 ppm; foloseste ventilatie constanta cu debit mic iarna.
- Densitate: adapteaza la greutatea vie; pentru pui de carne, evita depasirea a ~30–35 kg/m² in ultimele saptamani.
- Praful: aspira/udifica controlat pentru a reduce particulele; filtre simple pe intrari pot ajuta.
Toxine, infectii sistemice si soc septic: cand invinetirea crestei vine cu febra si apatie
Exista scenarii in care creasta se invineteste nu pentru ca plamanii nu gestioneaza aerul, ci pentru ca organismul redirectioneaza fluxul sanguin catre organele vitale in cadrul unei reactii sistemice severe. Colibaciloza sistemica, pasteureloza (holera aviarilor), septicemia datorata ranilor infectate sau cloacitei severe pot declansa soc septic, determinand vasodilatatie centrala si vasoconstrictie periferica, hipotensiune si hipoxie tisulara. In aceste cazuri, gaina este abatută, febrila, cu penaj zburlit si consum de apa crescut, iar fata ii poate parea marmorata, cu creasta rece si vinetie. Mortalitatea poate creste rapid daca nu se instituie tratament veterinar prompt, preferabil ghidat de antibiograme, tinand cont de recomandarile privind utilizarea responsabila a antimicrobienelor sustinute de WOAH si de agentiile regionale (de pilda, EFSA/EMA in UE).
Un alt grup de cauze il formeaza toxinele: micotoxinele din furaje (aflatoxine, ochratoxine), nitriti/nitrati din apa si metalele grele. Aflatoxinele imunosupreseaza si predispun la infectii secundare; nitritii pot afecta capacitatea de transport a oxigenului prin formarea de methemoglobina, scazand oxigenarea tisulara si favorizand cianoza periferica. In 2025, monitorizarea calitatii furajelor ramane esentiala: testele rapide pentru micotoxine sunt disponibile, iar standardele de siguranta alimentara recomanda mentinerea aflatoxinelor totale sub praguri stricte in materiile prime. In gospodarii, depozitarea cerealelor in conditii de uscaciune si aerisire, departe de condens si scurgeri, reduce semnificativ riscul.
Clinicienii recomanda o abordare sistematica: masurarea temperaturii corporale (la pasari, normalul este circa 40,6–41,7°C), evaluarea mucusurilor, controlul articulatiilor (unele artrite septice dau semne discret respiratorii prin durere si stres) si palparea abdomenului. Daca se suspecteaza septicemie, tratamentul intensiv si izolarea sunt prioritare. Nu uita ca in multe jurisdictii, anumite antibiotice sunt restrictii sau necesar de prescriptie; 2025 continua trendul international de reducere a consumului de antimicrobiene in cresterea animalelor, conform orientarilor WOAH.
Semne de alarma pentru etiologii sistemice
- Febra peste 42°C, apatie marcata, penaj zburlit, refuz de hrana.
- Creasta rece, marmorata, vinetie, asociata cu diaree urat mirositoare sau cloacita.
- Rani, pododermatite sau abcese craniene recent aparute care pot fi poarta de intrare infectioasa.
- Consum de apa crescut si scadere rapida in greutate; semn de soc septic sau intoxicatie.
- Istoric de furaje/apa potential contaminate (mucegai, miros de metal/alcool, culoare nefireasca).
Leziuni locale ale crestei: degeraturi, traumatisme, paraziti externi si tulburari vasculare
Nu toate modificarile de culoare sunt sistemice; uneori creasta se invineteste local, din motive care tin de tesuturile periferice. In clima rece, degeraturile sunt o cauza frecventa. Creasta este un radiator termic natural, bogat in vase de sange; in frig cu vant si umiditate, vasoconstrictia protejeaza nucleul termic, dar tesutul periferic poate suferi ischemie si necroza. Primele semne: paloare, apoi nuante albastrui-vinetii, dureroase la atingere, urmata de innegrire si coaja in zilele urmatoare. Riscul se accentueaza sub -5°C, mai ales daca umiditatea este mare si adapostul are curenti directi. Aplicarea de vaselina pe crestele raselor cu creste mari (Leghorn, Minorca) reduce pierderile de caldura si protejeaza impotriva degeraturilor usoare, dar nu inlocuieste ventilatia corecta.
Traumatismele (ciupituri, agatari in plase, lovituri de la cocoși) pot produce hematoame care dau un aspect vinat localizat, bine delimitat. Acestea nu implica intotdeauna hipoxie sistemica, dar pot fi porti de intrare pentru infectii. In gospodarii, separarea temporara si dezinfectia blanda (clorhexidina diluata) ajuta la prevenirea complicatiilor. Miteii rosii ai gainii (Dermanyssus gallinae) reprezinta o alta piesa importanta: se hranesc noaptea cu sange, produc anemie, stres si scaderea productiei. In Europa, literatura de specialitate a raportat prevalente de infestare in peste 80% din fermele comerciale, ceea ce insemna deja inainte de 2025 un impact masiv asupra bunastarii si economiei; un efect secundar poate fi creasta palida sau usor vinetie la pasari tarate.
Exista si tulburari vasculare primare, mai rare, in care reglajul tonusului vascular periferic este anormal; temperaturile oscilante si stresul cronic pot accentua fenomenul. In aceste situatii, managementul microclimatului si reducerea densitatii pot ameliora semnele. Retine ca o creasta care se invineteste doar pe varfuri, dupa nopti reci, cu revenire partiala la rosu ziua, indica mai degraba o problema termica decat una respiratorie sau cardiaca. In schimb, o creasta difuz vinetie pe fond de apatie si respiratie grea impune verificari sistemice si, de regula, consult veterinar.
Din perspectiva datelor, in zonele temperate, episoadele de frig intens si umed din iernile 2024–2025 au fost asociate cu raportari crescute de degeraturi in efectivele neizolate corespunzator, conform actualizarilor transmise de retele profesionale si asocieri agricole. Chiar daca nu sunt cuantificate oficial intr-o statistica unica, semnalul practic ramane: protectia impotriva vantului, uscarea asternutului si o sursa de caldura sigura fac diferenta intre o creasta rosie si una invinetita dupa doar o noapte grea.
Evaluare si actiuni imediate: protocol practic cand observi creste invinetite
Atunci cand vezi o creasta care vireaza spre albastru-vinetiu, timpul joaca impotriva ta. Un protocol simplu, aplicabil in gospodarii si ferme mici, reduce riscurile. Incepe cu mediul: deschide ventilatia treptat, fara a produce curenti reci directi; daca este iarna, creste usor aportul de aer proaspat si ofera o sursa de caldura suplimentara. Verifica mirosul de amoniac si observa comportamentul: pasari care respira cu ciocul deschis, tusesc sau stau departate de grup necesita atentie. Fa o triere rapida: separa pasarile cu semne severe, asigura apa proaspata calduta (20–25°C) si un furaj usor digerabil. Daca ai acces la un pulsoximetru veterinar cu sonda pentru piele fina (nu este standard in toate gospodariile), o saturatie sub 90–92% si o frecventa respiratorie mult peste normal pot confirma hipoxia.
Masuratorile utile in teren includ temperatura de contact a crestei (rece vs calda), timpul de reumplere capilara (>2 secunde sugereaza perfuzie slaba), frecventa respiratorie si ritmul cardiac (la gaini adulte, frecventa cardiaca de repaus poate varia larg, 200–400 bpm, crescand semnificativ in stres). In paralel, noteaza densitatea, varsta, eventualele schimbari recente de furaj sau de sursa de apa. Daca suspicionezi etiologii respiratorii, curata si adauga strat proaspat de asternut, ajusteaza ventilatia si, atunci cand este posibil, solicita testare de laborator (PCR pentru IBV, MG, ILT). In caz de toxicoze potentiale, schimba imediat furajul si apa, si elimina loturile suspecte.
Respecta principiile de utilizare responsabila a antimicrobienelor, promovate in 2025 de WOAH si de autoritatile nationale: tratamentul se face pe baza unui diagnostic probabil sau confirmat, de preferat cu antibiograma, si cu respectarea timpilor de asteptare la pasari ouatoare si la pasarile pentru carne. Pentru infestari cu paraziti externi, aplica tratamente omologate si igienizeaza adapostul, repetand ciclul conform etichetelor produselor pentru a rupe ciclul de viata al parazitilor. Nu uita vaccinurile de baza la tineret, care reduc severitatea multor boli respiratorii si, implicit, riscul de hipoxie.
Plan de actiune in 10 pasi
- Asigura ventilatie continua si blanda; masoara sau estimeaza CO2 si amoniacul.
- Corecteaza temperatura si umiditatea: tinta 18–24°C si 50–70% pentru adulti.
- Separare si ingrijire de sustinere: apa calduta, electroliti, reducerea stresului.
- Evaluare clinica: respiratie, sunete, creasta (culoare, caldura), reumplere capilara.
- Curata asternutul si verifica furajele pentru mucegai; schimba lotul daca exista suspiciuni.
- Verifica densitatea si redistribuie pasarile daca este nevoie.
- Solicita diagnostic de laborator pentru agenti respiratori cand semnele persista.
- Trateaza tintit conform recomandarii veterinare; evita antibioticele empirice prelungite.
- Controleaza parazitii externi si interni, cu produse omologate si igienizare riguroasa.
- Monitorizeaza zilnic evolutia; noteaza mortalitati, productia si comportamentul.
Prevenire pe termen lung: biosecuritate, nutritie, selectie si monitorizare
Prevenirea este cea mai buna cale pentru a nu ajunge la creste invinetite. Biosecuritatea reduce drastic presiunea infectioasa: limitarea accesului in adapost, schimbarea incaltarilor, spalarea si dezinfectia mainilor si a echipamentelor, carantina pentru pasari noi (minim 14 zile) si controlul vectorilor (rozatoare, insecte). EFSA si WOAH subliniaza importanta acestor masuri in limitarile raspandirii bolilor respiratorii cu impact economic. In paralel, nutritia echilibrata asigura substratul fiziologic pentru o buna oxigenare: proteina adecvata, energie, minerale si oligoelemente (fier, cupru, seleniu), vitaminele A, D, E si complexul B. Deficitele cronice accentueaza anemiile si reduc rezistenta la infectii.
Selectia genetica si managementul greutatii corporale joaca un rol predictiv. La rasele de carne cu crestere accelerata, programele de lumina si controlul furajarii pot preveni hipertensiunea pulmonara si ascita. Densitatea adaptata si un calendar de ventilatie inteligent (senzori, timer) reduc riscul de hipoxie tisulara. In 2025, solutiile digitale accesibile — senzori low-cost pentru temperatura, umiditate si CO2, conectati la aplicatii mobile — permit fermierilor mici sa ia decizii bazate pe date, nu pe impresii. O monitorizare simpla, dar consecventa, scade evenimentele de microclimat critic in care crestele se invinetesc peste noapte.
Vaccinarile programate impotriva IBV, NDV (boala Newcastle) si, acolo unde este relevant, MG, reduc substanta clinica a episoadelor respiratorii. Ajusteaza schema la recomandarile medicului veterinar local, intrucat tulpinile circulante difera regional si temporal. Nu in ultimul rand, revizuieste periodic fluxurile din adapost: intrari si iesiri de aer, zone moarte de ventilatie, acumulare de praf pe ventilatoare. O buna preventie inseamna o combinatie intre infrastructura, disciplina si educatie continua.
Masuri strategice de prevenire
- Biosecuritate: control acces, carantina 14 zile, igienizare rutiera a uneltelor si incaltarilor.
- Nutritie: ratii echilibrate, furaje curate, aditivi anti-micotoxine acolo unde este justificat.
- Ventilatie: senzori simpli pentru temperatura/umiditate/CO2 si intretinere periodica a ventilatoarelor.
- Vaccinari: programe adaptate riscului local, cu revizuiri anuale pe baza recomandarilor veterinare.
- Densitate si program de lumina: adaptate rasei si varstei pentru a limita stresul si riscul de ascita.
Privind ansamblul, creasta invinetita este un indicator practic, vizibil, al unei disfunctii care, de cele mai multe ori, poate fi corectata prin reguli simple: aer proaspat, temperatura si umiditate in zona de confort, furaje curate si disciplina in biosecuritate. Datele si ghidurile din 2025 venite de la organisme precum WOAH si EFSA sustin exact aceste principii. Cand semnul persista sau se asociaza cu suferinta respiratorie si apatie, interventia veterinara si diagnosticul de laborator sunt calea sigura pentru a proteja efectivul.
